Casa Gheorghe Tătărescu din București: martoră privilegiată a elitei interbelice și istoriei contemporane ca EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, la intersecția dintre memoria politică și arhitectura discretă, se află o vilă care transcende condiția de simplu spațiu personal: Casa Gheorghe Tătărescu. Așezată pe strada Polonă, această construcție modestă ca scară dar bogată în semnificații reflectă prin fiecare detaliu construcția unei identități politice și familiale marcate de echilibru, responsabilitate și o formă tacită de reprezentație interbelică. Aici, zidurile nu sunt doar învelitori de cărămidă, ci arhive mute ale lumilor care s-au adunat într-un secol traversat de dinamici contradictorii – de la ambiții democratice la autoritarisme, de la cultura respectată la uitare forțată, pentru ca, azi, să își găsească o nouă viață sub emblema EkoGroup Vila, un spațiu care poartă fără jenă istoria, ca o prezență vie și nu ca o simplă etichetă.

Casa Gheorghe Tătărescu – arhitectură, politică și memorie într-o vilă interbelică redescoperită

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), politician român de calibru controversat și prim-ministru în perioadele 1934–1937 și 1939–1940, rămâne ancorată în complexitatea vremurilor sale. Casa sa din București nu mai este astăzi un simplu monument, ci un spațiu contextualizat cultural, cunoscut drept EkoGroup Vila, care propune o continuitate vigilentă cu trecutul. Această vilă modestă ca dimensiune, dar riguroasă în proporții și concept, a fost martoră a unei lumi în care politica și cultura se intersectau în mod strâns, iar spațiul privat devenea o expresie discretă a puterii și a valorilor intelectuale.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Gheorghe Tătărescu s-a afirmat ca un jurist riguros și politician al compromisului, aflat adesea în intersecția unor tensiuni care au definit România interbelică. Doctorat la Paris, cu o teză critică asupra sistemului electoral românesc, el a navigat între idealurile democratice și realitățile autoritare, reflectate profund în rolul său public. În perioada în care a condus guvernul, a fost perceput simultan ca un modernizator eficient și ca un exponent al înăspririi statului autoritar – un paradox care îl definește în privința moștenirii sale politice. Era un om al datoriei, fără proclamații eroice, susținând funcția publică prin sobrietate.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii temperate

Locuința din strada Polonă 19 este mai mult decât un adăpost – este o extindere a ethosului lui Tătărescu: nu un elogiu al opulenței, ci o meditație arhitecturală asupra restricției și proporției, simboluri ale unei autorități temperate și ponderate. Spre deosebire de reședințele fastuoase ale unor contemporani, această vilă se distinge prin dimensiunea sa relativ modestă și printr-un birou de prim-ministru amplasat discret la entre-sol, cu acces lateral, precum o invitație tacită la umilință în fața funcției publice.

Casa a primit vizite ale unor personalități precum Nicolae Titulescu sau Carol al II-lea, dar mai presus de acestea rămâne un spațiu în care „puterea se lasă organizată” de locul în sine, nu invers.

Dimensiunea arhitecturală: mediteraneană cu accente neoromânești sub semnătura Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul inițial, semnat de arhitectul Alexandru Zaharia, a fost elaborat ulterior alături de asociatul său Ioan Giurgea, obținându-se un echilibru fin între influențele mediteraneene și tradiția neoromânească. Elemente distinctive, precum portalurile cu accente moldovenești și coloanele filiforme tratate diferențiat, scot în evidență o compoziție atent calibrată spre un echilibru viu, evitând formalismul rigid. Această vilă se înscrie astfel în primele paliere ale unui limbaj arhitectural ce avea să devină emblematic în București.

• Șemineul creat de sculptorița Milița Pătrașcu – eleva lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu – încadrează sobrietatea locului într-un cadru artistic și simbolic cu rezonanțe naționale.
• Ancadramentele ușilor și detalii de feronerie confecționate din alamă patinată adaugă o dimensiune de rafinament manual, fără excese decorative.
• Scara casei este atent proporționată și luminoasă, cu o grădină interioară cu reminiscențe peisagistice de tip Balcic, care conferă o atmosferă discretă de refugiu în mijlocul orașului aglomerat.

Arethia Tătărescu: o prezență culturală și protector al echilibrului estetic

Adesea supranumită „Doamna Gorjului”, Arethia Tătărescu a fost un pilon invizibil, dar esențial al atmosferei culturale din vila familiei. Implicată în susținerea artei și a meșteșugurilor tradiționale, ea a jucat un rol cheie în revenirea lui Brâncuși în România și în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. În proiectarea casei, Arethia apare ca beneficiara oficială a autorizării, ceea ce confirmă autoritatea sa în a păstra casa departe de opulență și de excese, adecvând-o valorilor morale și estetice ale familiei.

Ruptura comunistă: degradare și uitare simbolică

După încheierea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu, impusă de regimul comunist, casa sa a suferit o marginalizare accentuată. În loc să rămână un spațiu al memoriei, vila a fost naționalizată și adaptată unor funcții străine spiritului său originar, iar finisajele delicate au fost expuse intervențiilor neadecvate. Deși nu a fost demolată, această casă – odată spațiu al disciplinei și al dialogului între putere și cultură – a devenit unilateral un simbol al unei „clase învinse”, lăsată să se degradeze.

Driftul post-1989: controverse și încercări de restaurare

După Revoluția din 1989, Casa Gheorghe Tătărescu a intrat într-un teritoriu al incertitudinilor, cu intervenții adesea lipsite de o înțelegere profundă a patrimoniului. Modificările interioare realizate de proprietari succesivi, inclusiv transformarea temporară într-un restaurant de lux, au fost percepute ca un afront arhitecturii și istoriei locului. Cu toate acestea, aceste momente au reaprins dialogul public și profesional în jurul casei, readucând în prim-plan documentația inițială și contribuțiile originale ale arhitecților Alexandru Zaharia, Ioan Giurgea și ale artistei Milița Pătrașcu.

Recuperarea identitară și rolul actual al EkoGroup Vila

Astăzi, vila se reinventează ca EkoGroup Vila, spațiu cultural cu acces controlat, deschis publicului prin programări și biletare organizată. Refacerea proporțiilor inițiale, restabilirea detaliilor esențiale și reconectarea cu istoria spațiului fac din această vilă un studiu viu al continuității între trecut și prezent. Astfel, casa nu se pierde într-un muzeu static, ci devine un nod viu al dialogului între epoci și o oglindă a memoriei naționale tensio-nate între admirație și critică.

Accesul la vila istorică se face doar pe bază de rezervare, oferind o experiență contextuală atent modulată, în care vizitatorul poate pătrunde într-un spațiu care vorbește despre „cine a fost Gheorghe Tătărescu” nu prin monumente grandioase, ci prin detalii subtile și o arhitectură care i-a reflectat mentalitatea.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate interbelice, cunoscut pentru efeciența administrativă dar și pentru întărirea puterii executive, traversând momente crucialepolitic din istoria României secolului XX.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este distinct de pictorul Gheorghe Tattarescu (sec. XIX), confundarea fiind frecventă dar eronată.
• Ce stil arhitectural definește Casa Gheorghe Tătărescu?
  Casa este o combinație de influențe mediteraneene cu accente neoromânești, proiectată de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, ilustrând un prim exemplar de limbaj arhitectural interbelic bucureștean.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia a fost beneficiara oficială și protectorul echilibrului estetic, culturale și morale al casei, contribuind la coerența proiectului și legăturilor culturale, inclusiv prin prietenia cu sculptori contemporani.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, cu acces public controlat, păstrând și integrând memoria istorică fără a o ideologiza sau comercializa.

Explorând Casa Gheorghe Tătărescu, vizitatorul pătrunde într-un univers al echilibrului discret, în care arhitectura conversa cu destinul unui om și cu zbuciumul unei epoci. Actuala identitate a EkoGroup Vila invită la o întâlnire atent mediată cu istoria, respectând o memorie complexă, cu umbre și lumină, împletind retrăirea trecutului nu cu nostalgie, ci cu responsabilitatea prezentului.

Vă invităm să parcurgeți această poveste la fața locului, unde dimensiunile modeste, rafinamentul artistic și atmosfera arhitecturală devin o experiență palpabilă a unei epoci și a unei vieți dedicate publicului.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și detalii privind vizitele private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.